TAIJIQUAN in medicina si promovarea sanatatii
Medicina orientala, in special medicina chineza porneste de la premisa existentei energiei vitale CHI (qi) care circula prin organismul uman prin canale denumite meridiane.
Conform teoriilor medicinei chineze, boala apare in momentul cind curgerea armonioasa a energiei vitale este blocata la diverse niveluri aparind astfel un dezechilibru energetic care astfel duce la afectarea unui segment / organ sau chiar la nivel general.
Cum se rezolva maladia astfel aparuta din pdv al medicinei chineze ?
Prin 2 tipuri de tratament : 1. acupunctura, si mai recent 2. exercitiile fizice completate cu concentrarea mentala.
Exercitiile fizice cuprind: Taijiquan si Qigong
TAIJI este format din doua cuvinte: Tai, care inseamna maret, suprem, ultim si Ji, care inseamna limita, absolut.
Asadar Taiji ar putea fi tradus ca "Ultima Limita" sau "Marea Limita" sau "Supremul Absolut" sau final-suprem.
TAI inseamna suprem, extrem, JI inseamna polaritate, limita, absolut.
Taiji este un termen care desemneaza un principiu si este intalnit in anumite texte filozofice foarte vechi.
QUAN inseamna pumn, care poate avea si sensul de forma sau practica sau ceva corporal.
TAIJIQUAN inseamna deci Pumnul final suprem
WUJI inseamna fara limite, nediferentiat (fara forma) , golul absolut, infinit
Acest simbol reprezinta interactiunea eterna dintre Yin si Yang. Precum cele doua fete ale unei monezi, Yin si Yang nu pot fi separate. Simbolul ne mai arata ca nimic nu este in intregime Yin sau Yang. In fiecare lucru exista si opusul sau, care la inceput apare doar ca un punct, un potential al actiunii sau starii si care creste in timp.
Privite ca un intreg, Yin si Yang reprezinta legea naturii - schimbarea perpetua
Aceasta imbinare armonioasa a yin-ului cu yang-ul intr-o forma de miscare, este specificul a ceea ce numim Taijiquan.
Taiji este un principiu, care poate fi aplicat pe orice cale, iar Taijiquan este o cale in sine, o metoda, ce are la baza principiul Taiji.
Miscarile din Taijiquan sunt lente, continue, suple, ca un dans al carui mesaj vorbeste despre forta si relaxare, intr-un ritm unic, ritmul armoniei depline dintre yin si yang.
BENEFICIILE practicii taijiquan se manifestă atât în plan fizic cât şi în plan psihomental. Practic nu există structură a fiinţei care să nu fie influenţată de practica TAIJIQUAN-ului. Rezultatele se manifestă în primul rând la nivel fizic. Corpul devine armonios, bine proporţionat. Se reglează de asemenea activitatea organelor interne şi în particular secreţiile hormonale.
Respiraţia din practica TAIJIQUAN-ului este naturală, abdominală, coordonată cu mişcările, ajungând să fie prelungă, lentă, profundă, continuă şi relaxată. Acest tip de respiraţie implică folosirea muşchiului diafragmei şi a muşchilor abdominali, favorizând folosirea cât mai eficientă a plămânilor precum şi creşterea capacităţii pulmonare. Folosirea plămânilor la întreaga lor capacitate aduce imense beneficii ventilaţiei pulmonare şi bineînţeles metabolismului schimbului de oxigen şi de dioxid de carbon. În plus, mărirea capacităţii pulmonare duce la creşterea elasticităţii ţesutului pulmonar precum şi a tuturor muşchilor implicaţi în respiraţie, la întărirea şi mărirea cutiei toracice, prevenind astfel apariţia unei boli frecvent asociată cu îmbătrânirea, cum ar fi rigidizarea şi osificarea cutiei toracice.
Principiile de bază, metodele TAIJIQUAN-ului precum şi beneficiile acestei arte străvechi în domeniul sănătăţii sunt în acord cu punctele de vedere ale ştiinţelor actuale: psihologie, medicină, biochimie, medicină sportivă şi alte domenii conexe ale acestora.
De îmbinarea echilibrată a celor două stări de concentrare şi de relaxare, din timpul exersării TAIJIQUAN-ului, beneficiază din plin sistemul nervos central. Astfel, exersarea minţii şi a corpului în acelaşi timp stimulează cortexul cerebral, prin excitarea anumitor regiuni şi inhibiţia protectoare a altor regiuni. Acest lucru permite creierului să se "odihnească" şi eliberează cortexul cerebral de excitaţia continuă, patologică, care este cauza apariţiei anumitor boli nervoase. Aşa se explică de ce TAIJIQUAN-ul contribuie la ameliorarea şi chiar la vindecarea unor boli nervoase şi psihice.
Mişcările de întindere, spiralare, relaxarea ritmică a muşchilor asigură circulaţia sanguină corectă la nivelul tuturor grupelor musculare, a articulaţiilor precum şi la nivelul organelor interne
Un alt efect al practicării TAIJIQUAN-ului este normalizarea nivelului de colesterol din sânge şi implicit a tensiunii arteriale şi scăderea ratei de incidenţă a arteriosclerozei.
Unul dintre principalii factori care intervin în îmbunătăţirea sistemului cardio-vascular este respiraţia profund abdominală din timpul exersării.
Practica TAIJIQUAN intervine şi în întărirea sistemului imunitar. S-a observat că, în general, practicanţii de TAIJIQUAN suferă într-o proporţie mult mai redusă de răceli, gripe şi boli autoimune.
Exersarea corectă a TAIJIQUAN-ului permite eliminarea atât a tensiunilor fizice (musculare) cât şi a tensiunilor psiho-emoţionale. Supleţea fizică dobândită prin exersarea zilnică a TAIJIQUAN-ului se reflecta si pe plan psihic.
În concluzie, de efectele practicii TAIJIQUAN beneficiază toate sistemele corpului. Exersarea constantă are ca rezultat conlucrarea armonioasă a tuturor organelor şi, ca urmare, îmbunătăţirea sănătăţii. De exemplu, este ştiut faptul că, atunci când sistemele cardiovascular şi respirator funcţionează la capacitate maximă şi activitatea celorlalte sisteme este mult îmbunătăţită. În general, se consideră că practica TAIJIQUAN asistă şi reglează metabolismul şi capacitatea regeneratoare a corpului.
Toate aceste beneficii, pe care le putem actualiza în noi înşine oricând printr-o practică corectă, fac din Taijiquan unul dintre cele mai importante daruri pe care cultura chineză l-a făcut întregii umanităţi. Poate tocmai de aceea Times Magazine în numărul său din 5 august 2002 denumeşte Taijiquan-ul "exerciţiul perfect".